Timp de cateva zile dupa ce ne-am revazut ultima oara,am stat mai mult retrasa de cei care imi erau aproape si am lasat disperarea sa ma cuprindasi sa ma roada.Simteam in sufletul meu o durere care patrunse incetul cu incetul in timp ce gandul imi era departe alaturi de el iar lacrimile calde care imi atingeau buzele imi aduceau aminte de sarutul lui si imi amintesc surprinzator de clar tot ceea ce se referea la el,felul in care umbla ,felul in care imi misca mainile,ochii lui ,felul in care ma privea.Pentru mine ori ce gest,orice cuvant care al rostea ma tineau numai cu zambetul pe buze,iar prezenta lui ma facea sa uit de orice tristete,eram numai un zambet alaturi de el.Acum simt o durere in suflet gandindu-ma ca nu-l voi mai revedea niciodata,zile intregi am trait asteptandu-l sa vina dar toate au fost in zadar.Am ramas singura,numai amintirea timpului in care l-am trait impreuna imi mai aduce cate un zambet si ma face totusi sa-l simt in orice moment alaturi de mine,dar supararea mea nu se potoleste inca.Gandul ca nu-l voi mai revedea niciodata ma doare enorm si ma face sa cred ca totul din jurul meu se sfarseste o data cu mine.